1 Peter 3
1 Tot astfel, femeilor, fiți supuse soților voștri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câștigați fără cuvânt, prin purtarea soțiilor lor,
2 când vor vedea trăirea voastră curată și respectuoasă.
3 Podoaba voastră să nu fie cea exterioară, care constă în împletituri ale părului, în purtarea bijuteriilor de aur sau în îmbrăcarea cu haine scumpe,
4 ci să fie omul ascuns al inimii, anume caracterul nepieritor al unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu.
5 Astfel se împodobeau pe vremuri sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu și care le erau supuse soților lor;
6 ca Sara, care‑l asculta pe Avraam și‑l numea „domnul meu”. Fiicele ei v‑ați făcut voi, dacă faceți binele fără să vă temeți de nimic.
7 Tot astfel, bărbaților, ca să nu vă fie împiedicate rugăciunile, trăiți în înțelegere cu soțiile voastre, căci sunt vase mai fragile, și arătați‑le prețuire, întrucât și ele vor moșteni împreună cu voi harul vieții!
8 Încolo, să aveți toți aceleași gânduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți!
9 Nu întoarceți rău pentru rău, nu răspundeți la batjocură cu batjocură; dimpotrivă, binecuvântați, căci la aceasta ați fost chemați: să moșteniți binecuvântarea!
10 Căci cine vrea să se bucure de viață și să vadă zile bune să‑și înfrâneze limba de la rău și buzele de la cuvinte înșelătoare.
11 Să se depărteze de rău și să facă binele, să caute pacea și s‑o urmărească.
12 Căci ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Fața Domnului este împotriva celor ce fac răul.
13 Și cine vă va face rău, dacă sunteți plini de râvnă pentru bine?
14 Chiar dacă ați avea de suferit pentru dreptate, ferice de voi! Să nu aveți nicio teamă de ei și să nu vă tulburați,
15 ci sfințiți‑L ca Domn pe Hristos în inimile voastre! Fiți mereu gata să dați un răspuns de apărare oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi,
16 dar cu blândețe și respect, având un cuget curat, pentru ca cei ce batjocoresc purtarea voastră bună în Hristos să rămână de rușine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău!
17 Căci este mai bine, dacă așa este voia lui Dumnezeu, să suferiți pentru că faceți binele decât pentru că faceți răul.
18 Și Hristos a suferit o dată pentru păcate, El, Cel drept, pentru cei nedrepți, ca să ne aducă la Dumnezeu. A fost omorât în trup, dar a fost înviat prin Duhul,
19 prin care S‑a dus și le‑a vestit biruința Sa duhurilor din închisoare,
20 care se răzvrătiseră pe vremuri, când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare, în zilele lui Noe, când se construia arca în care doar câteva suflete, și anume opt, au fost salvate cu ajutorul apei.
21 Simbolul acesta vă mântuiește acum și pe voi – anume botezul, care nu este o îndepărtare a murdăriei trupești, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos,
22 care stă la dreapta lui Dumnezeu după ce S‑a dus la cer, iar îngerii, autoritățile și puterile I s‑au supus.